O zic că totul s-a petrecut într-o zi de marți. Nu sunt sigură, dar eram obosită și nu era luni. Am fost la cumpărături după serviciu, iar acasă m-am apucat să fac o supă cremă de broccoli. El, așa cum era, cu orteză și în cârje, a venit să stea lângă... Citește în continuare →
Căutăm...lucruri, locuri, oameni, trăiri, de fiecare dată încercând să găsim o parte din noi, partea care ne lipsește. Cel puțin asta credem, că asta nu avem, asta merităm, uitând de ceea ce suntem și ceea ce visăm să devenim. În încercarea de a transforma lucrurile, locurile și oamenii în ceva... Citește în continuare →
Mă plimbam printre amintiri, pășind cu teama de a nu strivi vreo urmă a copilei cu ochi mari. Era așa liniște încât îi puteam auzi pașii, râsul colorat și cântecele. Dau la o parte buruienile crescute pe calea ferată care și-a uitat de mult timp poveștile. Se pare că nu mă observă,... Citește în continuare →
Nici nu ştiu cum să încep. Am atâtea lucruri să îţi spun, adică să îţi scriu, dar ca de obicei, când vine vorba de tine am sufletul plin şi cuvintele iau formă de priviri, zâmbete şi îmbrăţişări. Cum azi eşti un pic prea departe pentru toate astea, o să încerc să scriu cât mai aproape... Citește în continuare →
Sunt în majoritatea timpului . Încerc să caut binele în nimic, speranţa în dezamăgiri, încrederea unor paşi mari după o piedică serioasă. Dar oricât aş citi, aş încerca să cunosc, oameni, locuri, poveşti, oricât aş vrea să fiu în pas cu societatea, mi se pare că devin o inadaptată social. Doar metaforic... Citește în continuare →
O priveam cum privea marea, iar dacă vântul rece nu mi-ar fi adus câţiva stropi săraţi pe buze, aş fi putut jura că e doar în închipuirea mea. Aşa, privind pierdută marea învolburată, pe o plajă pustie, căutându-şi liniştea printre valuri, era liniştea mea. Puteam sta ore întregi să o privesc, tatuându-mi... Citește în continuare →
Am vrut să-ți scriu. M-am încurcat în gânduri, dar dacă tot vine curățenia de sărbători, făcând ordine pe aici, le-am regăsit. Voiam să-ți cer ceva. Ca o veche prietenă care nu te cunoaște, dar care îți dorește tot ce e mai bun. Îți spun asta acum, că e pe sfârșit de... Citește în continuare →
-De ce îl căutăm atât? Privea spre cer în timp ce-și plimba degetele prin păr, uitându-se la stele. Știam că face asta când e agitată și vrea să se liniștească. -Pe cine? - Sufletul pereche... Am citit undeva că sufletul pereche nu e aproape... Citește în continuare →
Despre tine. I-am spus că tu ești omul care poate schimba un univers. Se îngrijorase. I-am zâmbit si l-am liniștit spunându-i că oamenii ca tine schimbă în bine, îl fac mai frumos. I-am povestit cum l-ai schimbat pe al meu, transformând greutățile în visuri. Cum aveam un bagaj mare, plin... Citește în continuare →
Comentarii recente