Cu Diana...Soare. Până acum vreo două luni, am avut o jumătate de an mai...nici nu ştiu cum să îi spun. Mai încurcată, mai agitată, în care m-am căutat continuu, dar mai tare mă rătăceam. Mi se părea că fiecare zi era mai grea, acasă, la muncă, în vacanţă, oriunde. Şi cu cât... Citește în continuare →
Pe Mădălina, frumoasa autoare a unei călătorii pline de metafore, o cunosc de mulți ani, dar întotdeauna mi-a spus că noi două ne cunoaștem dinainte de a ne cunoaște. De fapt, noi cei care iubim să transcriem sentimente, momente, locuri, în cuvinte pe care inimile noastre le găsesc potrivite, ne întâlnim cumva,... Citește în continuare →
Întotdeauna am iubit felul în care se uită la mine. Prima oară, m-am îndrăgostit de culoarea verde când am alergat desculţă prin iarba proaspătă de primăvară şi roua mi-a sărutat picioarele...a doua oară când am văzut cum mă priveau ochii lui verzi. Se uita la mine de parcă... Citește în continuare →
Comentarii recente