Povestea unui copil pe care iubesc să-l regăsesc și a prepelițelor lui preferate

Primul calculator, primul joc

         Iubesc să retrăiesc emoții, să revăd zâmbete, să-mi amintesc clipe, oameni, locuri, jocuri. Din când în când las gândul să fugă în trecut ca să-mi aducă voia bună, energia și entuziasmul copilăriei. Îmi amintesc fiecare mic detaliu de parcă s-a întâmplat ieri. Simțeam cum inima îmi bate din ce în ce mai tare și la fiecare sunet ridicam privirea spre fereastră, nerăbdătoare. Era un amestec de trăiri atât de plăcut încât simt până și acum fericirea printr-o simplă amintire. Voiam să citesc o poveste, dar singura pe care reușisem să o păcălesc că sunt concentrată a fost mâța care îmi adormise în brațe. Mama se învârtea pe lângă mine încercând să-mi arate că nu și-a dat seama cum citeam eu printre rânduri, cu gândul la momentul în care tata avea să intre în casă cu cadoul pe care mi-l promiseseră în ziua în care le-am zâmbit mândră, purtând coronița la încheierea anului școlar. Am tresărit când i-am auzit vocea tatălui meu. Mai era cineva…cineva care venise special să-mi instaleze acel Pentium III. Mi-am îmbrățișat cu ochii în lacrimi părinții, promițându-le că nu o să depășesc cele 20 de minute pe zi și că voi învăța din ce în ce mai bine pentru că îmi îndepliniseră visul de a avea calculator. Mă simțeam ca în prima zi din clasa întâi atunci când tata m-a întrebat dacă știu să îl folosesc. Îmi pierdusem cuvintele, am reușit doar să ridic și să cobor bărbia pentru un ,,da” timid.

        ,,-E al tău. Ai grijă de el. L-am rugat să îți instaleze un joc. O să fii un mic vănător, dar nu îți mai zic nimic, te las să descoperi.”, mi-a aranjat codițele și a ieșit din cameră.

      19961228_2027411200861389_4461854448357788864_n.jpg       Îmi tremura mâna și zâmbeam. L-am deschis uitându-mă atent la ceas. Chiar nu voiam să îmi încalc promisiunea, mai ales din prima zi. Aveam 20 de minute să savurez acea încântare. Într-un colțișor pe ecran stătea ascuns Prepelix-JOC COPII. Primul calculator, primul meu joc, 20 iunie 2011. Parcă a fost ieri. Aveam 8 ani, am reușit să dobor 8 prepelițe din prima încercare și eram tare mândră de asta. Păcătoasele, fugeau de acolo în 3 secunde, iar eu mă străduiam de fiecare dată să devin cel mai iscusit vânâtor de prepelițe.

         În calea doborârii recordului absolut a stat o furtună într-o seară de vineri în mijlocul verii. Tata mă avertizase și mi-a cerut să nu uit să scot totul din priză. Încântată de noi reușite, captivată de jocul meu preferat, am adormit gândindu-mă la noi strategii. Victimele acelor căderi de tensiune au fost prăjitorul de pâine și calculatorul meu. Niște fulgere doborâseră toate prepelițele…era și asta o strategie.

         Am aflat că jocul meu preferat devenise reclamă pentru Connex. Rămâneam suplimentar la cursurile de TIC ca să pot juca din când în când. Asta până într-o zi când profa de germană, care era și directorul școlii, citise că ,,produsul intern brut al Germaniei scăzuse cu 1 miliard de mărci în anul 2000, din cauza utilizării jocului în firme” și l-a dezinstalat din calculatoare. Au trecut câțiva ani până când am avut cel de-al doilea calculator. Nu mai aveam primul joc. În timp ce mă jucam nici nu mai știu ce, mă întrebam dacă prepelițele mele au făcut pui.

Noul JOC PREPELIX PANO- regăsirea prepelițelor preferate

        prepelix_pano        Au trecut 18 ani de când românii începeau să prindă drag de vânătoarea de prepelițe. Lenevesc căutând pe Google Play ceva care să aducă soare în dispoziția mea când vremea de afară e ploioasă, caut un joc amuzant, care să mă facă să uit de griji, caut un joc în care să evadez pentru a găsi relaxarea de care am nevoie. Vreau să îmi las gândul să fugă puțin în trecut și scriu în glumă Prepelix. Felul în care inima începe să-mi bată îmi pare cunoscut. Retrăiesc emoții și nu îmi vine a crede ce văd. Noul JOC PREPELIX PANO îmi readuce entuziasmul copilăriei. Deci aici ați fost, poznașelor. Ați lipsit cam mult, doamnelor prepelițe, dar vă iert, a trebuit să țineți pasul cu tehnologia. Tot așa fâșnețe sunteți? Sau poate că ați devenit și mai rapide. Nu-i nimic…și eu!!! Ba chiar am ajuns ofițer și am tot exersat tragerile cu pistolul.

          30069921_1778832705513764_1666137708_oDescarc încântată varianta Prepelix- JOC MOBIL și de data asta o să port cu mine prepelițele peste tot. O să le vânez în tren, în pauza de masă, în zilele ploioase, în zilele cu soare și timp liber. Deschid și le revăd. Încă mai am abilitățile de vânător din trecut. Evadez în joc și mă bucur de vremea frumoasă de acolo. De jur împrejurul meu aleargă niște prepelițe cam energice. Câteva micuțe zboară după un copac, alta iese de după un nor. Râd și mă bucur ca un copil de reușite și nereușite. Nu vreau doar varianta demo așa că îmi cumpăr jocul, introduc codul și mă pregătesc de noi provocări. În varianta completă a jocului, se ascund multe puncte în alte obiecte pe care le-aș putea doborî. Din 13 ,,ghicitori” trebuie neapărat să le descopăr pe cele care ar putea să activeze arma secretă, iar eu voi cuceri lumea vânătorilor de prepelițe.

         29919948_1778832728847095_1446850380_n.png Intru în joc, mă detașez de sunetul picăturilor de ploaie de afară și simt că în viața mea vremea e la fel de frumoasă ca în lumea prepelițească. Încep să dobor prepelițe, mai mari, mai mici, alerg după vreo două, ele aleargă în jurul meu, mă ciocnesc cu alta, o dobor și din tufișuri o prepeliță îmi arată niște desene: un picior, o floare-le ochesc. Hehe, mai multe puncte. Dau din greșeală peste un melc, mi-aș cere scuze doar că secundele aleargă, oricum o să-l revăd la jocul viitor. Pierd câteva puncte, o prepeliță se ascunde după o tigaie, nici nu observ și mi-a expirat timpul. Stau binișor în clasament, împușc drumul spre meniul principal și picioarele încep să țină singure ritmul melodiei vesele ce se aude pe fundal. Nu mă gândesc decât la ochelarii cardboard din sufragerie. Alerg să îi iau la fel de repede ca prepelițele de mai devreme. Intru din nou în joc și…nu vă mai dau mai multe detalii. Vreau să vă bucurați și voi de el cu aceeși intensitate cu care trăiați jocul preferat în copilărie.

        Asta pentru că noul joc Prepelix vă așteaptă în variantele PANO (360°) sau VR (folosind o pereche de ochelari cardboard). Trebuie doar să fiți pregătiți să deveniți vânători iscusiți. În spatele copacilor se ascund mistere, prepelițele sunt antrenate, ai nevoie de strategii mai bune pentru a învinge strategiile lor. Puteți găsi jocul pe Google Play Store sau în aplicația Google Play. În curând prepelițele vor apărea și în versiunea Iprepeliță, așa că le vei putea găsi și în Appstore. Lăsați grijile în grija lor. Ceva îmi spune că le vor alunga cât ar da din aripioare de două ori.

         Iubesc să regăsesc copilul din mine în fiecare zi. Eu vă aștept acolo. Voi ce mai așteptați…ne duelăm?

29939575_1778832695513765_1529253391_n

Articol scris pentru concursul Spring Super Blog 2018.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: