Lumea călătoriilor și magicienii ei-Christian Tour

         Bună! Sunt Cătălina, dar voi îmi puteți spune oricum, puteți folosi oricare alt nume, Alex, Rareș, Ioana, Dana. Am nici nu mai contează câți ani, iubesc viața, iar cum viața este o înșiruire de călătorii minunate printre momente unice, oameni frumoși, locuri speciale, iubesc și călătoriile. Cred că există multă magie în lumea călătoriilor și dacă ai noroc să întâlnești cei mai buni magicieni poți depăși limitele devenind oricine dorești. Eu i-am întâlnit pe cei de la Christian Tour și cu o vrajă rostită scurt, cu zâmbetul pe buze, circuite Christian Touram devenit un blogger de călătorii.

         Mereu mi-a plăcut cifra magică cinci. Am cinci ore la dispoziție să pregătesc o călătorie de suflet, pentru suflet. Frumusețea, spiritualitatea,  sănătatea vor da forma perfectă unor zile de poveste în trei locuri care arată de ce una dintre cele mai minunate creații care ne-au fost lăsate este posibilitatea de a călători. Mă așteaptă ,,la vita” cea fermecătoare în Umbria ,,inima verde a Italiei”. Apoi cu pași mărunți și zâmbete largi voi merge pe urmele beduinilor, într-o țară musulmană mică, dar bogată în istorie, Iordania – o adevărată oază de liniște și spiritualitate. Creată de către zeii care au înfipt o sabie în ocean, Țara Soarelui Răsare, Japonia, mă așteaptă cu ai ei cireși înfloriți, să-mi spună secretele longevității și pe cele ale uneia dintre cele mai sănătoase bucătării din lume.

colaj 1
Sursă foto- Pinterest, Instagram

        Dar gata cu visatul, că minutele trec și parcă niciodată nu mi-a fost mai dragă trecerea timpului care aleargă ca un veritabil atlet medaliat cu aur la probele de viteză. Sunetele secundarului mi-au devenit melodia preferată când ele mă împing de la spate spre frumusețea lumii, pe mine micul om viitor martor al marilor minuni. Îmi trebuie un bagaj mare, în care așez cu grijă tot ce am nevoie. O să îmi iau și geanta mea plină cu visuri. Nu știu dacă v-a mai spus cineva, dar pe ea nu trebuie să o uităm niciodată. E bagajul cel mai ușor, cel mai de preț și niciun aeroport nu te împiedică să îl ai. În fiecare loc nou în care voi ajunge, voi lăsa acolo câte un vis împlinit care să îi încurajeze pe ceilalți să-și împlinească visurile. Și cum înainte de o călătorie e bine să ai stabilit un plan de care să te apropii, că de păstrat e greu în lumea asta plină de magie, mai bine îmi iau mica agendă cu paginile ei rezistente la apă, pixul  și încep să transcriu visuri.

            Au mai rămas patru din cele cinci ore, iar Farmecul Umbriei mă așteaptă. Visez la curgerea lină a timpului în aerul italian veritabil al regiunii cu peisajele ei idilice, casele tradiționale înconjurate de chiparoși. Aici, orice turist e așteptat în armonia poveștilor spuse de panoramele incredibile, galeriile de artă, muzeele, fortărețele medievale, gata să deguste delicioasele preparate culinare însoțite de vinurile de producție locală. Deja am o listă întreagă de obiective. Cum să pornești la drum fără să vizitezi frumoasa ,,Cetate eternă”, să devii martorul istoriei șoptite de Colloseum, de Capitoliu și Pantheon, fără să te oprești puțin în fața cunoscutei Fontana di Trevi și să îți pui dorința de a te reîntoarce?! Acolo trebuie neapărat să văd dacă pizza o depășește pe cea extraordinară pe care am gustat-o ultima oară în Napoli. Nici înghețata, pe care nicăieri în lume n-am descoperit-o încă mai gustoasă, nu o să-mi scape.

colaj umbria
Sursă foto- Pinterest

       Pe dealurile Perugiei o să îmi scot din geanta mea specială un vis, transformându-l în vis împlinit. Centrul istoric cu străduțele șerpuite, piațetele înconjurate de clădiri vechi, Domul, Palazzo dei Priori, așteaptă să le fotografiez. Încerc să fac să semene imaginile cu toate cele care rămân întipărite pe retină. O să vizitez și orașul cetate al Sfântului Francisc, Assissi. Pe lângă Perugia, locul pe care nu vreau să-l ratez, îmi notez pe foaia puțin gălbuie și Cascata delle Marmore, care pare că vrea să ne arate că raiul există și e chiar aproape de noi. În Parco Nazionale dei Monti Sibillini există un decor cu flori de câmp ce l-ar inspira pe Grigorescu, Castelluccio.

castellucio pinterest
Sursă foto- Pinterest

Lacul Trasimeno, Spoleto fac parte din farmecul Umbriei. Cum să plec de acolo fără să gust turtele lor, torta al testo, care se servesc de obicei cu legume la grătar sau prosciutto, delicioasele panini, supa lor de fasole cu busuioc și roșii ,,baggiana”, lăudată de toți cei care au trecut pe acolo, pastele cu trufe, tarte cu ricotta, pecorino romano și alte brânzeturi delicioase, alături de un vin roșu care să facă parte din aceeași poveste. Pofticioasa de ciocolată din mine s-a simțit în rai atunci când a aflat că aici este fabrica de ciocolată “Perugina” , inima și sufletul celebrei companii care exportă dulciuri și delicatese în întreaga lume.

             Au mai rămas trei din cele cinci ore și umplu agenda și sufletul cu gândurile mele care zboară spre țara ce poartă urmele beduinilor, Iordania. Printre dune șerpuite, orașe sculptate în stânci roșiatice, liniștea se materializează și ia forma acestei mici țări musulmane. Iordania Experience…toți cei care au fost aici spun că, odată ce începi să o descoperi, te îndrăgostești iremediabil. Deșertul, canioanele, oamenii, mâncarea tradițională fac din Iordania o destinație memorabilă pentru suflet, ochi și minte.

colaj iordania
Sursă foto- Aventurescu.ro, Pinterest

      De-abia aștept să călătoresc pe unul dintre cele mai vechi drumuri din lume, Autostrada Regelui, spre locul în care se crede că a fost îngropat Moise, muntele Nebo. Un loc în care voi scoate din nou din geanta cu visuri unul pe care îl voi lăsa acolo martor al împlinirii este Petra, faimoasa capitală a unui regat a cărui populație a dispărut misterios, regatul Nabateenilor. Cine știe, poate că într-o zi vom ala că această civilizație nu a dispărut, ci doar a evoluat mult mai repede, într-un loc imposibil de descoperit de către locuitorii de rând ai acestei lumi. Nu voi vrea să ratez  magia nopții în Petra. Mii de lumânări luminează drumul prin canionul Siq, până ajungi la Tezaur, cel mai impresionant monument din zonă. Ajuns acolo, iei loc pe nisip, ești servit cu ceai cald iar sunetele celui mai vechi instrument muzical din lume, rababa îți vor mângâia auzul. Soarele și deșertul roșu mă vor aștepta în Valea Lunii, Wadi Rum. Mă mai gândesc încă dacă o să încerc sandboarding, dar vreau să merg prin deșert pe urmele beduinilor care l-au traversat, lăsând în urmă pe stânci inscripții foarte vechi. Vreau să mă relaxez puțin, plutind în apele unui loc unic în lume, Marea Moartă, unde însăși Cleopatra, cunoscând  beneficiile apei de aici, a ordonat construirea de stațiuni-spa pe malurile egiptene ale mării.

mancare iordania
Sursă foto: Pinterest

     Bucătăria iordaniană, este considerată de mulți ca deținătoarea unora dintre cele mai sofisticate mâncăruri din lume. Gastronomia ‎iordaniană îşi are originea în ‎bucătăria ‎beduină. ‎Reprezentând o parte importantă a culturii ‎locale, ea reflectă generozitatea şi ospitalitatea arabilor. Nu pot să nu trec în agenda mea dorința de a gusta din aperitivele lor, numite mezze, supa de linte, mâncarea lor tradițională mansaf-ul, kebab-ul făcut numai pe foc de cărbuni și mai ales, plăcinta bine ‎prăjită, ‎umplută în ‎interior cu cremă de alune sau brânză, atayef, ori budinca mohallabiya cu apă de trandafir ‎sau ‎de ‎portocală.‎ Și vis cu vis, gând cu gând, aștern pe foaie așteptând vacanța.

          Au mai rămas două ore din cele cinci. Gândurile pe care mi le scriu pentru a-mi pregăti călătoria se îndreaptă spre poveștile cu samurai și gheișe. Nici nu-mi dau seama când transcriu unul dintre citatele mele preferate, aparținând lui Pablo Neruda < Vreau să fac cu tine ce face primăvara cu cireșii >. Iubesc ideea de a vedea oameni ,,înflorind” la fel de mult pe cât iubesc faptul că Japonia are un festival al cireșilor înfloriți, Sakura, despre care se spune că nu este  numai un festival, ci o stare a simțurilor, un moment unic, cum japonezii știu să facă din tot ceea se întamplă în jurul lor. Îmi notez câteva din legile nescrise ale conduitei publice, pe care chiar nu vreau să le încalc: nu o să vorbesc la telefon în tren, nu o să râd zgomotos în autobuz, nu voi mânca pe stradă, nu trebuie să ofer bacșiș la restaurant si, mai ales, să nu uit să mă descalț la intrarea într-o locuință.

colaj japonia
Sursă foto- Adevărul.ro, Pinterest

    Trec pe lista mea Tokyo, Kyoto, micuțul orășel Nikko, Osaka, Hiroshima şi Nagasaki. Visez și transcriu rând pe rând fiecare destinație. Tokyo, cu Sanctuarul Meiji situat în centrul său, Palatul Imperial, Templul Senso-ji. Zâmbesc când scriu locul în care din geanta mea cu visuri o să las unul împlinit…parcul Yoyogi și cireșii înfloriți. Am citit cândva că este unul dintre cele mai bune locuri pentru a evada de pe străzile zgomotoase, cu o pajiște mare chiar în mijlocul parcului, însoțită de apele calme ale unei fântâni. Zgârie norii Nishi Shinjuku, turnul din Tokyo din Parcul Shiba și mai ales pe înserate, podul Rainbow, încât să mă bucur și de priveliștea încântătoare pe care o oferă spre maiestuosul Munte Fuji, dar și după lăsarea întunericului când luminile lui sunt amestecate în peisajul orașului, transformându-l în cel mai captivant obiectiv. În Kyoto mă așteaptă peste 400 de temple și altare, dar nu vreau să ratez Altarul Fushimi Inari pentru a admira cele 10.000 de porți portocalii ce se întind de-a lungul Muntelui Inari. Și cum să-mi îngrijesc eu dragostea față de florile de cireș, fără să respir parfumul celor de la Templul Kiyomizu și cascada din apropiere. Conform poveștilor localnicilor, cele trei brațe ale cascadei reprezintă longevitatea, succesul în carieră și dragostea. Îmi voi purta pașii pe cărarea Philosopher’s Walk, lungă de aproximativ 1 kilometru și jumătate ce se întinde de-a lungul Lacului Biwa. Trec pe listă și plimbarea prin pădurea de bambuși din zona Arashiyma și mă gândesc la ,,frumosul oraș nebun”, Osaka.

colaj food
Sursă foto- Wikipedia, Pinterest

        De acolo, într-o călătorie de doar 90 de minute aș putea ajunge până la Hiroshima, cu o oprire la Himeji, unul dintre cele mai faimoase trei castele japoneze, alături de Matsumoto  și Kumamoto, cu grădinile pline de bujori înfloriți. De când scriu, deja mi-e puțin foame și mă gândesc la una dintre cele mai sănătoase bucătării din lume…cea japoneză. Sushi și sashimi, dar mai ales clătitele Okonomiyaki și grătarul japonez Teppanyaki sau cunoscuta supă Ramen sunt gustările cu care trebuie să îmi fac și stomăcelul fericit.

  A mai rămas o oră din cele cinci. Bagajul l-am terminat, am transcris rând pe rând dorințe, carnețelul e pregătit, am geanta cu visuri și o să mă întorc cu ea cu buzunarul de amintiri plin. Și pentru că v-am vorbit de magia călătoriilor, cum fiecare lume magică e plină de secrete, o să vă destăinui unul important. Nu v-am spus numele meu și nici vârsta pentru că bloggerul de călătorii poate fi oricare dintre voi. Magicienii de la Christian Tour vă așteaptă…iar locurile care vă lasă fără cuvinte și vă transformă  în povestitor sunt infinite.

         Dar mai ales vă rog…să nu uitați geanta cu visuri.

christiantourArticol scris pentru prima probă a concursului Spring Super Blog 2018, provocarea celor de la Christian Tour. Am scris-o din suflet…pentru suflete.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: